This study aims to answer two research questions: a) How do youth and staff/professionals define/conceptualize authentic youth engagement (AYE)? and b) What are youths’ and staff/professionals’ recommended strategies for authentically engaging youth? Thirty stakeholder interviews (15 youth, 15 staff/professionals) and 81 surveys (46 youth, 35 staff/professionals) were completed.

This bulletin provides information for child welfare professionals about the importance of permanency for youth and strategies for achieving it. Permanency efforts for youth should include both legal permanency (e.g., reunification, adoption, kinship care) and relational permanency (i.e., a relationship or connection with a caring adult, such as a relative, neighbor, service provider, teacher, or other important person in the youth's life). These adults may provide lifelong support that can help youth transition to adulthood and may even become a legal permanent option for the youth.

This report provides key recommendations from three roundtable discussions about how to support permanency with kin, relational permanency, and successful older youth adoption.

Most children involved with the child welfare system are not separated from their families but instead receive services while living at home. This issue brief explores effective in-home services that are being used to promote safety and help keep children and families together, as well as practical considerations for their implementation. It then presents promising practices used by States and jurisdictions that are working to improve their delivery of in-home services.

​
This episode focuses on the current reality of reunification across the public child welfare system. Listeners will hear a conversation among child welfare professionals, members of the American Bar Association (ABA) Center on Children and the Law(opens in new window), the Children’s Bureau, and an alumnus of foster care.

The purpose of this study is to determine the association of face-to-face contact with biological parents and externalized behaviors, while taking into account placement instability and foster parent interactive sensitivity.

The purpose of this study is to determine the association of face-to-face contact with biological parents and externalized behaviors, while taking into account placement instability and foster parent interactive sensitivity.

This policy brief draws on the substantial evidence on the health, educational, and economic benefits of family-friendly policies to recommend four transformative shifts in workplaces.

This is the 3rd and final presentation in the Kinship Care in Brazil mini-series. Here, Claudia Cabral of Associação Brasileira Terra dos Homens describes the importance of considering the extended family when making decisions about children’s care, and efforts to advocate to the Brazilian government.

This is the 2nd presentation in the Kinship Care in Brazil mini-series. Here, Jonathan Hannay of ACER Brazil, shares learning from a programme of formal therapeutics kinship care that draws upon the Breaking the Cycle approach. Correction: The number stated at 17:02 should be 4, not 17.

This is the 1st presentation in our Kinship Care in Brazil mini-series. Here, Ana Angélica Campelo of Brazil’s Ministry of Citizenship, shares an overview of the social welfare system in Brazil and how kinship care fits within it.

Adolescents living in residential youth care (RYC) are at risk for disadvantaged social relationships, which in turn present a risk factor for increased loneliness. Social relationships of Slovenian adolescents aged 15–18 years and living in RYC group homes or in their primary families were investigated by relying on the social convoy framework.

This guidance note aims to address the migration data gaps in a manner relevant to all stakeholders, and promotes a whole-of-society approach. It is also meant to help operationalize IOM’s Migration Data Strategy and includes recommendations on enhancing gender indicators and gender-based methods in data production, protection, dissemination and use. The note provides succinct information on the extent to which gender is captured through macrolevel global data sets, along with a discussion of key issues relevant to gender and migration data.

The purpose of Policies and Practice: A Guide to Gender-Responsive Implementation of the GCM is to provide clear, concrete and practical guidance to governments and other key stakeholders on gender-responsive implementation of the Global Compact for Safe, Orderly and Regular Migration (GCM). Building on the gender-responsive approach outlined in the guiding principles of the GCM, this guide prioritizes the specific needs, challenges and vulnerable situations of women, girls and gender non-conforming people at all stages of migration due to their increased vulnerabilities to human rights violations and gender-based discrimination. It takes into consideration the multiple and intersecting forms of discrimination they may face while highlighting the positive contributions that they make in countries of origin, transit, and destination.  

Scopul analizei de situație a copiilor din Republica Moldova, cu accent pe copiii
vulnerabili și prevenirea separării de părinți, este de a oferi o imagine completă a
situației lor actuale, inclusiv în urma efectelor pandemiei COVID-19 și care să servească
elaborării de recomandări concrete cu privire la o serie de decizii bazate pe probe, pe
care statul dar și actorii societății civile au nevoie să le ia și, ulterior, să le implementeze,
pentru a îmbunătăți situația grupurilor celor mai vulnerabile, precum și pentru a
eficientiza sistemul de îngrijire alternativă a copilului din Republica Moldova.

Analiza actelor normative de reglementare a serviciilor sociale şi a finanțării acestora a fost realizată cu scopul de a elabora recomandări practice privind îmbunătățirea cadrului normativ și a mecanismului de finanțare a serviciilor sociale de prevenire a separării copilului de familie și a celor de îngrijire alternativă.

În 2021, Changing the Way We Care a lansat o analiză situațională a sistemului de îngrijire a copilului în Republica Moldova. Rezultatul acestei analize sunt 8 rapoarte bazate pe cercetări ample ale partenerilor CTWWC: Copil, Comunitate, Familie (CCF) Moldova, Keystone Human Services International, Moldova și Parteneriate pentru fiecare copil (P4EC). Aceste rapoarte oferă o imagine de ansamblu a situației copiilor vulnerabili și a familiilor acestora din Moldova, atât în contextul dezinstituționalizării, cât și al prevenirii plasării în instituții rezidențiale.

Scopul evaluării individuale a 184 de copii din șase instituții rezidențiale este de a obțineinformația actualizată privind indicatorii demografici și situația socială, educațională,psihologică și medicală a copiilor plasați în instituțiile rezidențiale pentru a planificareintegrarea lor în mediu familial și/sau pregătirea pentru tranziție de la servicii deîngrijire de tip rezidențial la îngrijire de tip familial.

Scopul studiului este de a identifica o serie de informații relevante cu privire la factorii
de succes și cei de risc în procesul de reintegrare familială, necesare pentru a formula
recomandări care să contribuie la decizii bazate pe probe în îmbunătățirea acestui
proces, prin prisma inițiativei CTWWC.

Scopul studiului este de a elabora o serie de recomandări practice concrete pentru
schimbarea cunoștințelor, atitudinilor și practicilor grupurilor țintă incluse în cercetare în
vederea eliminării barierelor existente în procesul de reintegrare a copiilor
dezinstituționalizați și a prevenirii separării de părinți a copiilor din familii vulnerabile prin
evaluarea și analiza nivelului de cunoștințe, atitudini și practici în domeniul reintegrării
familiale a copiilor separați și prevenirii riscurilor de separare.

Obiectivele revizuirii MC sunt de a aduce MC în conformitate cu cele mai recente dezvoltări legislative și metodologice, cu bunele practici globale și a spori calitatea prestării serviciilor, inclusiv a consolida participarea activă a copiilor și familiilor în proces.

Scopul studiului este de a cunoaște situația actuală a serviciilor sociale axate pe
consolidarea capacității familiei de a asigura un mediu sigur, stabil și afectuos pentru
copii, precum și a serviciilor destinate copiilor care au nevoie de sau se află în îngrijire
alternativă și în proces de reintegrare, pentru a putea formula recomandări care să
contribuie la decizii bazate pe evidențe în îmbunătățirea acestora.

Scopul evaluării sistemului de formare profesională inițială și continuă a personalului din
domeniul protecției copilului și familiei din Republica Moldova este de a contribui la
consolidarea acestuia în baza celor recente dezvoltări programatice, legislative și
metodologice la nivel național și internațional, cât și să contribuie efectiv la sporirea
calității prestării serviciilor pentru copiii și familiile vulnerabile prin creșetrea
competențelor profesioniștilor din sistem.

The purpose of this Standard Operating Procedure (SOP) is to provide a standard and consistent approach to case conferencing as part of a comprehensive case management approach utilized during decision-making processes for children. The SOPs should be utilized by institutions (e.g. Charitable Children’s Institutions, or CCIs) and organizations as well as other actors engaged in decision-making around children’s care and protection.